Să se ascundă umbrele

Un colț de stradă. O junglă de pietre și sticle, și gunoaie, și… un suflet plin de chin. Pierdere, dezamăgire, nesiguranță, nervi și așteptare. O dilemă.

De-aș putea fi pretutindeni, așa ca soarele. Să nu aleg locul în care să vreu să apun. Să-mi fie cerul de vanilie și să se ascundă, să le fie frică umbrelor de mine.

28 martie, 2014         Iași, România

Comments

comments